Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Ion Agarbiceanu

 

 

 

(n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos — d. 28 mai 1963, Cluj) a fost un Scriitor, ziarist şi prozator român, adept al semănătorismului, parlamentar, academician, preot greco-catolic.

 

 

Biografie

 

- Studii gimnaziale la Blaj (1892 - 1900), superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900 - 1904). Din (1901 - 1902, începe să colaboreze cu poezii la „Tribuna” (Sibiu), „Gazeta Transilvaniei” (Braşov), „Familia” (Oradea), „Drapelul” (Lugoj). În anul 1903, începe colaborarea la revista „Sămănătorul” cu Legendă în versuri.

 

- Sub-prefect la internatul de băieţi din Blaj (1904 - 1905);

 

- În septembrie 1905, se înscrie la Facultatea de Litere din Budapesta, secţia de limbi clasice, română şi istorie; audiază frecvent şi activează la toate cursurile organizate de Societatea „Petru Maior”. Spre sfârşitul anului, revista Luceafărul îi tipăreşte primul său volum de schiţe şi povestiri intitulat De la ţară.

 

- Preot paroh în Bucium-Şasa, judeţul Alba, (1906 - 1910), apoi în Orlat, judeţul Sibiu (1910 - 1919); retras în timpul primului război mondial în Moldova, de unde a fost evacuat în Rusia, fiind pentru un timp preot militar în corpul voluntarilor ardeleni (1917 - 1918);

 

- După 1918 a fost director al ziarului „Patria” din Cluj (1919 - 1927), apoi al ziarului „Tribuna” din Cluj (1938 - 1940).

 

- A deţinut mai multe funcţii politice în Parlamentul României întregite (prima dată în 1919, apoi în 1922 - 1926), mai târziu a fost senator şi vicepreşedinte al Senatului.

 

- A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania (1919).

 

- A fost preot şi protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei de Cluj-Gherla (din 1931).

 

- Pentru activitatea sa literară, ales membru corespondent (1912), apoi activ (1925) al Astrei, secretar general al secţiilor literare-ştiinţifice ale Astrei (1925 - 1940), cu un rol însemnat în Adunările generale anuale ale acesteia, fiind un timp redactor al revistei „Transilvania”.

 

- A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1919, apoi membru titular al aceleiaşi Academii în 1955 la Secţia de ştiinţe istorice, ştiinţa limbii, literatură şi artă.

 

- A fost membru în Comitetul de conducere al Societăţii Scriitorilor, până la moarte a fost şi preşedinte al Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat (începând cu 1921).

 

- A primit premiul Naţional pentru proză în 1927, Ordinul Muncii, pentru merite deosebite „în domeniul creaţiei literare”, în 1954, ordinul Steaua Republicii, clasa I în 1962, a fost sărbătorit oficial cu ocazia a 80 ani de viaţă.

 

- La 28 mai 1963 se stinge din viaţă la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infarct miocardic. Necrologul semnat de Academie şi de Uniunea Scriitorilor evidenţiază bogata şi îndelungata sa activitate - peste şase decenii - pe tărâm literar. La mitingul de doliu, ţinut la Cluj, la 31 mai, îi omagiază personalitatea Iorgu Iordan, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Mircea Zaciu.

 

 

 

Opera literară

 

 

Volume publicate:

 

- De la ţară, Budapesta, 1905

- În clasa cult Text cursivă, Vălenii de Munte, 1909

- Două iubiri , Vălenii de Munte, 1909

- În întuneric, Bucureşti, 1910

- Arhanghelii. Roman din viaţa românilor ardeleni, Sibiu, 1914 (apărut în foileton în 1913 în revista „Luceafărul”)

- Luncuşoara în Păresemi, Bucureşti, 1920

- Popa Man. Povestire după o legendă, Bucureşti, 1920

- Ceasuri de seară, Bucureşti, 1921

- Trăsurica verde, Bucureşti, 1921

- Chipuri de ceară, Bucureşti, 1921

- Spaima, Craiova, 1922

- Dezamăgire, Bucureşti, 1924

- Legea trupului. Povestea unei vieţi, Bucureşti, 1926

- Legea minţii. Povestea altei vieţi, Bucureşti, 1927

- Stana, Cluj, 1929

- Biruinţa, Bucureşti, 1930

- Dolor. Zbuciumul lui Ilarie Bogdan, Craiova, 1930

- Răbojul lui Sfântu Petru, Bucureşti, 1934

- Sectarii, Bucureşti, 1938

- Licean...odinioară, Bucureşti, 1939

- Amintirile, Bucureşti, 1940

- Jandarmul. O mare dramă în Maramureş, Bucureşti, 1941

- Domnişoara Ana, Bucureşti, 1942

- În pragul vieţii, Bucureşti, 1942

- Vremuri şi oameni. Lumea nouă, Bucureşti, 1943

- Vâltoarea, Sibiu, 1944

- Din copilărie. Chipuri şi povestiri, Bucureşti, 1956

- Din munţi şi din câmpii, Bucureşti, 1957

- File din cartea naturii, Bucureşti, 1959

- Faraonii, Bucureşti, 1961

- Strigoiul, Bucureşti, 1968 (postum)

- Din pragul marei treceri, Cluj, 1978 (postum)

- Faţa de lumină a creştinismului, Cluj-Napoca, Eikon, 2006.