Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Petre Antonescu

 

(n. 29 iunie 1873, Râmnicu Sărat - d. 22 aprilie 1965, Bucureşti), arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice şi academician român, care s-a impus printre personalităţile de frunte ale şcolii de arhitectură românească, dominând activitatea arhitecturală din prima jumatate a secolului al 20-lea prin promovarea unui coerent neo-românesc. În 1945 a fost ales membru titular al Academiei Române.

 

 

 

Biografie

 

 

Petre Antonescu s-a născut la Râmnicu-Sărat în anul 1873, unde a urmat şi cursurile şcolii primare, dar a terminat liceul la Bucureşti. Începând din anul 1893, a studiat arhitectura la Paris. Întors în ţară, a început o rodnică activitate în învăţământ, în domeniul conservării şi restaurării monumentelor de arhitectură (fiind membru în Comisia monumentelor istorice), a planificării urbane a Capitalei României şi, respectiv, a realizării unor lucrări de arhitectură.

 

 

 

Opera

 

Petre Antonescu este autorul unor clădiri publice monumentale (palate administrative, bănci, ministere) şi a unor locuinţe, toate fiind clădiri la a căror arhitectură a elaborat, aplicat şi dezvoltat forme plastice arhitecturale viguroase, originale, dând o interpretare inedită formelor şi elementelor arhitecturii româneşti vechi.

 

Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără clădirea Primăriei Municipiului Bucureşti, ridicată între anii 1906 şi 1910 şi completată în anii de după 1945, fosta clădire a Palatului administrativ din Craiova (1912 - 1913) şi cea a Băncii de Investiţii din Bucureşti (1915 - 1923).

 

În toate aceste clădiri monumentale, se întâlnesc numeroase interpretări originale şi interesante ale pridvoarelor, loggiilor, ancadramentelor de ferestre şi uşi, brâielor şi altor elemente ale arhitecturii tradiţionale româneşti. În acelaşi spirit au fost concepute şi numeroase locuinţe particulare din Bucureşti, sector 1, Cismigiu, printre care se pot aminti cele de pe străzile Apolodor şi Dumbrava Roşie şi Strada Ion Brezoianu, Victor Eftimiu, sau clădirile care adaposteau Muzeul Simu.

 

Se remarcă şi în aceste opere tendinţa de monumentalitate a arhitectului, controlată însă cu mult rafinament, pentru a nu conduce la exagerări. O mare clădire cu apartamente, aflată pe Şoseaua Kiseleff la numărul 12, construită între cele două războaie mondiale, cu o faţadă îmbrăcată aproape complet în căramidă aparentă, demonstrează cu virtuozitate adaptarea unor soluţii plastice tradiţionale pentru funcţiunile noi.

 

Alături de interpetările arhitecturii româneşti, Petre Antonescu a reuşit cu egală siguranţă şi măiestrie adaptarea într-un spirit contemporan a stilurilor istorice prezente în monumentala clădire a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, zidită între anii 1933 şi 1935. Amplasată într-un generos spaţiu verde, compoziţia amplă, dominată de marea aulă centrală, desfaşoară principii planimetrice şi plastice de inspiraţie clasică, bine adaptate destinaţiei ulterioare a structurii, dar ponderată din punctul de vedere al echilibrului compoziţional.

 

 

 

Arcul de Triumf

 

Alături de numeroase clădiri având diferite funcţiuni sociale, Petre Antonescu este şi arhitectul Arcului de Triumf, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, inaugurat la 1 decembrie 1936 pentru a sărbători 18 ani de la eveniment.

 

 

 

Clădiri

 

 

 

 

 

 

 

  • Casa Soare (fost restaurant Casa Bucur), Bucuresti

 

 

 

 

 

 

 

 

  • Hotel Triumf (1935), iniţial fusese un imobil de locuinţe pentru angajaţii B.N.R.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  • Şcoala Română din Roma

 

 

  • Imobilul Societăţii Politehnica (Sediul AGIR)

 

 

  • Palatul Arhivelor Naţionale (dispărut, a fost amplasat în fosta curte a Mănăstirii Mihai Vodă)