(n. 18 noiembrie 1856, Similişoara Bogdanei, Vaslui; d. 31 decembrie 1931, Huşi) a fost un Episcop român, membru de onoare al Academiei Române.

A văzut lumina zilei la 18 noiembrie 1856 în cătunul Similişoara, comuna Bogdana, judeţul Tutova. A fost botezat cu numele Ioan.

Din cauza unei boli a fost nevoit să urmeze clasa I primară între anii 1865-1868 în Bogdana şi în Chiţocul Vasluiului şi celelalte clase primare la Şcoala publică nr. 1, de lângă Biserica Vovidenie din Bârlad, între 1869 – 1872.

Îşi continuă studiile la Seminarul din Huşi ( 1872 – 1876 ), apoi pe cele ale Seminarului Socola din Iaşi ( 1876 – 1879 ).

Revenit în Bârlad a funcţionat ca institutor la Pensionul profesorului Ioan Popescu ( 1879 – 1880 ).

După căsătorie ( 1880 ) a avut şase copii care au devenit profesori, magistraţi, pictori.

A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti ( 1885 – 1892 ) unde-şi susţine licenţa ( 1892 ), după care devine paroh al bisericii “Sfântul Ilie” din Bârlad ( 1892 – 1912 ), Profesor de Filosofie şi de Limba română la Şcoala Normală, Profesor de Religie la Liceul “Gh. Roşca Codreanu”, la Şcoala secundară de fete “Nicolae Roşca Codreanu” ( la care a fost şi director ), precum şi la Externatul de fete.

Membru al Consistoriului Eparhiei Huşi ( 1897 – 1900 ) unde devine preşedinte ( 1906 – 1909 ), apoi membru al Consistoriului superior ( 1909 – 1918 ), după care a fost hirotonisit sub numele de Iacov Bârlădeanu, devenind locotenent de Episcop de Huşi ( până în 1921 ), vicar al Episcopiei huşene, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei ( 1921 ), egumen al bisericii “Sfântului Spiridon” din Iaşi ( 1921 – 1923 ).

Numit Episcop al “Dunării de Jos” ( 1923 – 1924 ), apoi al Huşilor ( 1924 – 1931 ). Acolo a creat un muzeu şi a reorganizat “Buletinul Eparhiei Huşilor”.

A mai deţinut diferite funcţii şi a fost recompensat cu diferite medalii şi plachete: protoiereu al Inspectoratului Şcolar, consilier comunal şi senator de Tutova, membru al Comisiei Monumentelor Istorice din judeţul Tutova, membru de onoare al Academiei Române ( 1919 ), membru al Societăţii Franceze de Istorie, premiat al Academiei Române ( 1906, 1911, 1912 ), a primit Medalia de aur şi Placheta de colaborator al Expoziţiei jubiliare din 1906 ( la cea de a 40-a aniversare a urcării pe tron a principelui Carol ).

Din volumele sale: Geografia comunei Bogdana ( 1889 ), Sclavia şi creştinismul ( 1892, în două ediţii ), Fraţii Gheorghe şi Nicolae Roşca Codreanu ( 1908 ), Documente bârlădene, în cinci volume ( 1911, 1911, 1915, 1924, 1926 ), Un dascăl ardelean la Bârlad, Ioan Popescu ( 1928 ).

Are publicate zeci de articole în periodicele vremii.

Activitate

• Diacon (1880) şi preot (1881) în Bârlad, până în 1918,

• Profesor de Religie la diferite şcoli secundare din Bârlad (1881 - 1918, cu excepţia anilor de studii la Bucureşti),

• Protoiereu al jud. Tutova (1900-1902).

• Arhiereu-Vicar la 26 iun. 1918 ales al eparhiei Huşilor cu titlul “Bârlădeanul" (1919-1921),

• Arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei (1921 - 1923),

• Episcop al Dunării de Jos (1923- 1924),

• Episcop al Huşilor (1924- 1931).

A publicat o serie de lucrări istorice de interes local şi o colecţie de Documente bârlădene, pe baza cărora a fost ales membru de onoare al Academiei Româane (1919), membru al Societăţii istorice române (1901), membru al Societăţii geografice române, membru corespondent al Comisiei Monumentelor Istorice pentru jud. Tutova ( 1914) şi al altor aşezăminte biscriceşti şi culturale.

Lucrări

• Sclavia şi creştinismul. Teză de licenţă în Teologie, Bucureşti 1892, 171 P. (ed. a 11-a, 1909, 143 p.).

• Istoria comunei Bogdana din plasa Simila, jud. Tutova, urmată de 281 documente..., Bârlad 1905, 7 + CLXXXVIII + 478 p.-,

• Fraţii Gheorghe şi Neculai Roşca Codreanu, fondatorii liceului şi şcolii secundare-profesionale de fete din Bârlad, Bârlad, 1908, L+124 p. + 4 pl.;

• Tipografia xilografică, librăriile şi legătoriile de cărţi din Bârlad, Bucureşti 1909, l 24 + 32 P. (în colaborare cu Gr.Creţu);

• Documente Bârlădene, 5 vol., Bârlad-Huşi, . 1911-1926 (vol. I şi II premiate de Academia Română);

• Mănăstirea Floreşti din plasa Simila, jud. Tutova.

• Studiu Istoric cu hărţi şi ilustraţiuni, urmat de documente, inscripţii şi însemnări, Bucureşti, 1916, LXXVI I + 134 p.;

• Documente ale fostelor schituri Orgoeştii, Bogdăniţa, Pârveştii,

• Cârţibaşii şi Mânzaţii din judeţul Tutova, Huşi, 1929, XI + 137 p. etc.

• Articole şi dări de seama în “Biserica Ortodoxă Română“,”Revista pentru Istorie, arheologie şi filologie" a lui Gr. Tocilescu,

• Articole în ziarele şi revistele “Făt Frumos” - Bârlad, “Miron Costin” – Bârlad, “Răzeşul” – Bârlad ş.a.