Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Ion Bianu

 

 

Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. 13 februarie 1935, Bucureşti) a fost un filolog şi bibliograf român, membru titular şi preşedinte al Academiei Române.

 

 

Biografie

 

Ion Bianu a absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti, după care, în 1888, cu sprijinul oferit de Alexandru Odobescu şi Bogdan Petriceicu Hasdeu, şi-a continuat studiile la Milano, Madrid şi Paris. A fost profesor de limba şi literatura română la Liceul „Sfântul Sava” şi şeful primei Catedre de Istoria Literaturii Române, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. În 1884 a devenit directorul Bibliotecii Academiei, instituţie pe care a condus-o pînă la sfîrşitul vieţii cu un devotament devenit legendar.A organizat Biblioteca Academiei, înzestrând-o cu un număr mare de manuscrise, cărţi şi periodice. Pentru a se documenta a făcut o serie de călătorii în Rusia, Marea Britanie, Germania etc., unde a vizitat numeroase biblioteci şi s-a interesat de modul lor de organizare şi funcţionare.

 

Activitatea deosebită i-a adus alegerea ca membru corespondent al Academiei Române în 1887 şi ca membru titular în 1902. În 1927 Ion Bianu a devenit secretar general al acestei instituţii pentru ca în 1929 să numit preşedintele ei, iar între 1932 şi 1935 vicepreşedinte.

 

Sub conducerea sa s-au alcătuit mari lucrări de bibliografie, între care primele trei volume din Bibliografia românească veche, 1508 - 1830 (1903 - 1936) şi Catalogul manuscriptelor româneşti (3 vol., 1907 - 1931). A editat numeroase texte vechi. Este unul dintre autorii principali ai reformei ortografice din 1904 a Academiei, reformă care a reprezentat un pas important în introducerea principiului fonetic în scrierea limbii române. Sub îndrumarea lui Ion Bianu s-a organizat primul Congres Naţional al Bibliotecarilor (Bucureşti, 1924) şi prima Asociaţie a Bibliotecarilor din România (la 15 sepembrie 1924), al cărui preşedinte a devenit.

 

Ca principal reprezentant al filologiei româneşti, Ion Bianu s-a preocupat de reforma ortografiei limbii române, contribuind la ortografia aprobată de Academia Română în 1904. A elaborat numeroase studii despre literatura veche, a promovat cercetarea folclorului iniţiind prima serie românească de publicaţii folclorice şi etnografice.

 

Domnul Dimitrie Sturdza, vorbind despre munca deosebită depusă de Ion Bianu la Biblioteca Academiei, spunea: „Şi noi simţim o mare satisfacţie de a fi crescut un bărbat care ocupă astăzi un loc de frunte în ştiinţă şi învăţătură şi care a devenit pentru noi nu numai un slujbaş vrednic, dar un ajutor indispensabil”.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...


<<
1