Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Ion C. Bratianu

 

Ion C. Brătianu (n. 2 iunie 1821, Piteşti; d. 4 mai 1891, satul Florica, judeţul Argeş) a fost un om politic român, născut la Piteşti în Ţara Românească. A urmat cursurile primare la Piteşti avându-l ca dascăl pe Nicolae Simonide. A intrat în armata munteană în 1838 şi a vizitat Parisul pentru a studia. Întors în Muntenia, a luat parte, împreună cu prietenul său, C.A. Rosetti şi alţi politicieni proeminenţi, la rebeliunea română din 1848, fiind prefect al poliţiei în guvernul provizoriu al acelui an.

 

După restaurarea Rusească şi Otomană la puţin timp după aceea, s-a mutat în exil, refugiindu-se la Paris, şi dorind să influenţeze opinia publică franceză în favoarea uniunii propuse şi autonomia principatelor dunărene.

 

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Brătianu a fost un lider liberal proeminent. A asistat în 1866 la demiterea lui Cuza şi la alegerea Prinţului Carol I al României, sub domnia căruia a avut mai multe mandate ministeriale în următorii patru ani. A fost arestat pentru complicitate în revoluţia din 1870, dar eliberat la scurt timp.

 

În 1876, ajutat de C. A. Rosetti, a format un cabinet liberal, care a rămas la putere până în 1888, fiind ministru în timpul Războiul Ruso-Turc din 1877, Congresului de la Berlin, formarea Regatului Român, revizuirea constituţiei şi alte reforme.

 

După 1883, Brătianu a fost singurul lider al liberalilor, cu ajutorul lui C.A. Rosetti, prietenul şi aliatul politic al său timp de aproape patruzeci de ani.

 

În afară de a fi un politician important al României în timpul anilor critici 1876-1888, Ion C. Brătianu fost şi scriitor. Pamfletele sale politice în franceză: ''Mémoire sur l'empire d'Autriche dans la question d'Orient (1855), Réflexions sur la situation (1856), Mémoire sur la situation de la Moldavie depuis le traité de Paris (1857) şi La Question religieuse en Roumanie'' (1866) au fost bine primite la Paris.