Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Miron Cristea

 

 

 

Miron Cristea, pe numele de mirean Elie Cristea (n. 20 iulie 1868, Topliţa   d. 6 martie 1939, Cannes, Franţa) a fost un Teolog român, cu rangul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 - 1939). În perioada 1 februarie 1938 – 6 martie 1939, a fost prim-ministru al României. A fost membru al Academiei Române.

 

 

Biografie

 

 

Patriarhul dr. Miron Cristea s-a născut la 18 iulie 1868, în oraşul Topliţa (astăzi în judeţul Harghita), într-o familie de ţărani români şi a primit la botez prenumele Ilie. După mamă, provenea dintr-o familie greco-catolică.

 

A făcut studiile la Gimnaziul săsesc din Bistriţa (1879 - 1883), la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883 - 1887) şi apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887 - 1890). Ca elev la liceul din Năsăud, în anul şcolar 1886 - 1887, Ilie Cristea a fost ales preşedinte al societăţii culturale Virtus Romana Rediviva, pe care o prezidase cu trei ani înainte George Coşbuc.

 

După finalizarea examenului de bacalaureat şi absolvirea Academiei Teologice din Sibiu în anul 1890, Ilie Cristea a fost numit învăţător-director la Şcoala confesională românească din Orăştie şi a început să colaboreze la Telegraful Român. După un an, Mitropolia din Sibiu l-a trimis cu o bursă să studieze la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta (1891 - 1895), unde a obţinut la 15 mai 1895 titlul de doctor în filologie. Teza de doctorat este întitulată Viaţa şi opera lui Eminescu.

 

În timpul studenţiei, a colaborat ca jurnalist la ziarele Tribuna, Dreptatea şi Gazeta Transilvaniei şi a fost ales secretar al Societăţii studenţeşti Petru Maior. În 1894, pe parcursul desfăşurării "procesului memorandiştilor", împreună cu alţi 12 colegi, a redactat un manifest prin care ţăranii din Ardeal erau chemaţi să participe în număr cât mai mare la proces. În luna septembrie a aceluiaşi an, a luat parte în cadrul unei delegaţii numeroase de studenţi ardeleni la Congresul studenţesc de la Constanţa. În anii 1898 - 1900 a fost redactor la revista Telegraful Român.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...