Ion Ionescu-Bizeţ (n. 22 noiembrie/4 decembrie 1870, Creaţa-Leşile, Ilfov - d. 17 septembrie 1946, Bucureşti) a fost un inginer şi matematician român, membru corespondent (1919) al Academiei Române. A fost profesor la Şcoala politehnică din Bucureşti. A condus lucrările de construcţie a numeroase poduri, printre care podul peste Borcea (prima porţiune a podului peste Dunăre), podul de la Bobolia pe Valea Prahovei, podul metalic curb de cale ferată şi şosea peste bazinul de la Giurgiu (1905 - 1906), a elaborat proiectul pentru Şantierul naval de la Turnu-Severin, etc. Este autorul unui studiu de deviere spre Prut a apelor Siretului în vederea construcţiei unei centrale hidorelectrice şi a transformării Prutului într-un canal navigabil între Galaţi şi Iaşi. A excutat harta hidrografică a bazinului Dunării. A fost unul dintre întemeietorii revistei „Gazeta matematică”.