Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Gheorghe Munteanu Murgoci

Gheorghe Munteanu Murgoci (n. 20 iulie 1872, Măcin - d. 5 martie 1925) a fost un geolog, mineralog şi pedolog român, care împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan şi a înscris numele printre fondatorii "Institutului de Studii Sud Est Europene" din Bucureşti. A fost membru corespondent al Academiei Române.

 

 

Date biografice

 

Profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci s-a născut la Macin, ca fiu al păstorului Radu Manolache din Murgoci. Numele de Munteanu este dat de învăţătorul său, la care geologul adaugă pe cel de Murgoci, după numele unui munte în care tatăl său îşi ţinea turma.

 

Urmează şcoala primară în localitatea natală, iar studiile liceale la liceul real "Nicolae Bălcescu" din Brăila.În 1892, susţine bacalaureatul şi se înscrie la Facultatea de ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, la secţiile de matematică şi ştiinţe fizico-chimice. În timpul studenţiei împreună cu profesorul Ludovic Mrazec face cercetări geologice şi petrografice în regiunea Dobrogei şi a Carpaţilor Meridionali. După terminarea studiilor universitare, pleacă la specializare în Austria şi apoi în Germania. Teza sa de doctorat (1900), tratând probleme de petrografie, este distinsă cu menţiunea "Magna cum laude" a Universităţii din Munchen.

 

În 1903, Gheorghe Munteanu Murgoci devine primul docent universitar din România în mineralogie), în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia şi California. Din 1908 activează ca Profesor de mineralogie şi geologie la "Şcoala naţională de poduri şi şosele " din Bucureşti, iar când aceasta se transformă în "Şcoala Politehnică" îi este încredinţată catreda de mineralogie (1920). Din 1923, este preşedinte al Comisiei Internaţionale de Cartografie a Solului.

 

Creaţia sa ştiinţifică cuprinde pe de o parte studiile sale de geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de altă parte studiile sale asupra solurilor din România. A realizat studii asupra Dobrogei, Carpaţilor Meridionali, Masivului Parâng, Munţilor Lotrului. A descoperit lotritul - înscriind în geologie un nou mineral.. În legatură cu studiile sale petrografice, mineralogice şi tectonice, mare importanţă o prezintă cercetările sale privind bogaţiile subsolului romanesc, fiind cel dintâi care a precizat condiţiile de zăcământ ale petrolului din Oltenia.

 

Gheorghe M. Murgoci a fost întemeietorul şcolii româneşti de pedologie, în 1909 prezentând prima schiţa de hartă agrogeologică a ţării la scara 1: 2500000, unde repartiţia principalelor tipuri de sol apare cu o deosebită claritate. A descoperit noi minerale şi Zăcăminte de substanţe minerale utile şi a elaborat teorii intrate în patrimoniul ştiinţei mondiale.

 

Împreună cu un grup de profesori, fizicieni şi alţi oameni de ştiinţă a ajutat la pornirea mişcării de cercetaşi din România şi la dezvoltarea organizaţiei Cercetaşii României.

 

În anul 1923, când consacrarea lui Murgoci era universal recunoscută Academia Română îl alege printre membrii săi corespondenţi, iar 1924 a fost ales ca membru de onoare al Comitetului Asociaţiei Internaţionale a ştiinţei solului şi director al Hărţii pedologice a Europei. În 1925 moare prematur, în plină putere a creaţiei, la numai 53 de ani.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...