Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Petrache Poenaru

 

 

Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Beneşti, judeţul Vâlcea - d. 1875), pandur şi om de taină al lui Tudor Vladimirescu, creator al steagului României moderne, inginer, matematician, inventator, pedagog, membru titular al Academiei Române din 1870, fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova, organizatorul învăţământului naţional românesc, inventatorul tocului rezervor (brevetat de guvernul francez în mai 1827 sub titlul ''plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre).

 

 

 

Pandur şi om de taină a lui Tudor Vladimirescu

 

 

Marele organizator al învăţământului românesc a fost în tinereţe haiduc şi pandur în armata lui Tudor Vladimirescu. Tânărul de nici 22 de ani, Petrache Poenaru, proaspăt grămătic prin Craiova, eminent absolvent al şcolii Obedeanu din Craiova, înflăcărat de idealurile revoluţiei, işi schimbă straiele şi se strecoară în ceata unor haiduci pe care o strânseseră prin mahalalele Craiovei. Într-o încăierare cu nişte arnăuţi, tovaraşii lui haiduci îl prind că nu ştie să tragă la pistoale şi nici să arunce cuţitul, descoperind chiar ca tânărul are o călimară ascunsă prin buzunare. Îl prezintă totuşi lui Tudor ca să râdă de tânărul Petrache. Dar Tudor este, din prima clipă, placut impresionat de mintea ageră şi entuziasmul lui. Ajunge în numai câteva săptămâni omul de taină al lui Tudor Vladimirescu şi şef al cancelariei şi al conţopiştilor.

 

 

 

Primul ziar românesc

 

 

"Foaia de propagandă" a armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la iniţiativa sa, a însemnat nu numai primul ziar românesc, dar şi unul dintre primele exemple din istoria presei scrise din România de prezentare corectă a idealurilor revoluţionare ale lui Tudor, dublate de embrionul unei propagande, aşa după cum îi arată şi numele.

 

 

 

Steagul naţional al României

 

 

 

 

Steagul naţional al României, în forma actuală, a fost conceput de Petrache Poenaru, se pare după modelul francez. La intrarea armatei lui Tudor Vladimirescu în Bucureşti, Tudor a purtat pentru prima dată tricolorul actual, preluat ulterior de paşoptişti, care l-au impus în conştiinţa neamului.

 

Flamura armatei pandurilor fusese până atunci alcătuită din două bucăţi de mătase, aproximativ egale şi de formă pătrată, una albă şi cealaltă albastră, cusute pe margini cu ciucuri roşii, galbeni şi albaştri.

 

 

 

Studii la Viena şi la Paris

 

 

Scapă ca prin minune de la moarte la rugaminţile lui Tudor care îl face să promită ca va pleca la Viena să înveţe. Petrache Poenaru l-a ascultat, a plecat la Viena, apoi şi la Paris.

 

 

 

Primul român care a călătorit cu trenul

 

 

La 15 septembrie 1830, se deschidea în Anglia prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester. La 27 octombrie 1831 tânărul Petrache Poenaru, spunea printre altele: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încarcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi...”''

 

 

 

Discursul de recepţie la primirea în Academia Română

 

 

Toată viaţa a susţinut că cele 5 luni cât a fost pandur şi haiduc i-au schimbat complet destinul şi va păstra toata viaţa în inimă acele clipe măreţe. (Cuvintele de mai sus reprezintă o reformulare dintr-un fragment din discursul său de primire, rostit în faţa Academiei Române).