Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Sextil Puscariu

 

 

 

Sextil Puşcariu (n. 4 ianuarie 1877, Braşov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog şi Lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi academician român de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "Un veac de poezie aromână").

 

 

Locul lui Sextil Puşcariu în Cultura română

 

 

  • Numele său complet era Sextil Iosif Puşcariu. Anul naşterii sale, 1877, a rămas în Istorie. Va rămâne şi omul, prin tot ce a publicat şi a scris.

 

 

  • A scris peste 400 de lucrări de o mare valoare ştiinţifică.

 

 

  • A iniţiat şi a coordonat Dicţionarul limbii române (Dicţionarul tezaur al Academiei) şi Atlasul lingvistic român.

 

 

  • A fondat şi a condus revista Dacoromania şi a întemeiat, în toamna anului 1919, Muzeul Limbii Române din Cluj.

 

 

  • A fost unul dintre cei mai mari lingvişti ai României, adevărat şef de şcoală.

 

 

  • Domeniile în care şi-a desfăşurat activitatea:

 

 

  • * Dezbaterea problemelor esenţiale ale romanităţii şi ale latinităţii limbii române;

 

 

  • * Cunoaşterea aspectelor cu caracter normativ (ortografie, sistemul fonetic şi fonologic al limbii noastre);

 

 

  • * Fundamentarea lexicografiei şi a geografiei lingvistice româneşti;

 

 

  • * Promovarea unor metode noi de studiere a vocabularului.

 

 

  • A aprofundat numeroase aspecte ale culturii naţionale, de la filologie la artă, de la Istorie la critică literară, dovedind, pentru toate, nu numai înţelegere, ci şi o mare pasiune.

 

 

  • A scris versuri şi schiţe, cronici muzicale şi teatrale, a întreţinut legături strânse cu numeroşi reprezentanţi ai culturii noastre.

 

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...