Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Macedonia

Republica Macedonia sau Macedonia, uneori numită FYROM (Former Yugoslav Republic of Macedonia - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) este o ţară în Peninsula Balcanică în Europa de sud-est. Se mărgineşte cu Serbia (şi disputatul teritoriu Kosovo) la nord, Albania la vest, Grecia la sud şi Bulgaria la est.

Capitala este oraşul Skopje ce are peste 600 000 locuitori. Are mai multe oraşe mai mici, cum ar fi Bitola, Prilep, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip şi Strumica.

Republica Macedonia este adesea denumită o ţară de lacuri şi munţi. Există mai mult de 50 de lacuri naturale şi artificiale şi şaisprezece lanţuri montane cu o înălţime de peste 2000 de metri.

Ţara este membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului Europei, membru asociat al La Francophonie, Organizaţiei Mondiale a Comerţului, OSCE, este, începând cu decembrie 2005, stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeana, şi urmează să devină membră a NATO.

Politică

Republica Macedonia este o democraţie parlamentară, cu un Guvern executiv format dintr-o coaliţie de partide, un parlament unicameral (Sobranie) şi o putere judecătorească independentă, având şi o Curte Constituţională. Adunarea are 120 de scaune, membrii fiind aleşi la un interval de patru ani. Rolul preşedintelui este mai mult ceremonial, puterea adevărată deţinând-o preşedintele guvernului. Preşedintele este comandantul forţelor armate, şi preşedintele Consiliului de Securitate a Statului. Preşedintele este ales la fiecare cinci ani, şi poate obţine maxim două mandate. Preşedintele actual este Branko Crvenkovski.


Cu aprobarea unei noi legi, şi cu alegerile din 2005, funcţiile guvernului local au fost repartizate între 78 de municipalităţi (opstini). Capitala, Skopje, este guvernată de zece muncipalităţi, denumite colectiv „Oraşul Skopje”. Muncipalităţile în Republica Macedonia sunt unităţi ale guvernelor locale. Muncipalităţile învecinate pot stabili acorduri de cooperare. Principala divergenţă din ţară este între partidele bazate pe criterii etnice, reprezentând majoritatea macedoneană, respectiv minoritatea albaneză. Lipsa echilibrului de puteri dintre acestea a dus la războiul scurt din 2001, care s-a încheiat cu un acord impus de NATO. În august 2004, parlamentul Republicii a aprobat o legislaţie care recontura frontierele legale, dând o autonomie mai substanţială etnicilor albanezi, în zonele unde aceştia sunt predominanţi.

După o campanie pre-electorală marcată de probleme, alegerile propriu-zise au fost democratice, într-o atmosferă de calm, şi a avut loc o schimbare de Guvern după 5 iulie 2006. Alegerile au fost câştigate clar de partidul de centru-dreapta VMRO-DPMNE, condus de Nikola Gruevski. Decizia lui Gruevski de a include Partidul Democratic al Albanezilor în noul Guvern, în locul Uniunii Democrate pentru Integrare-Partidul pentru Prosperitate Democratică (coaliţia care a atras majoritatea voturilor minorităţii albaneze), a dus la proteste în zonele cu populaţie albaneză. Cu toate acestea, recent a pornit un dialog între Uniunea Democrată pentru Integrare şi VMRO-DPMNE, cu scopul de a discuta divergenţele dintre cele două partide, şi de a susţine aspiraţiile europene şi nord-atlantice ale ţării.

Economie

Recent Macedonia a fost clasificată pe locul 4, din 178 de ţări, într-un clasament al Băncii Mondiale referitor la statele cu cele mai bune reforme. Macedonia a făcut multe reforme economice de la independenţa sa. Statul a dezvoltat o Economie deschisă, Comerţul aportând 90% din PIB în anii recenţi. Din 1996, Macedonia a avut o creştere economică lentă, dar stabilă, PIBul crescând cu 3,1% în 2005. S-a prezis că acest procent va creşte la 5,2% între 2006 şi 2010. Guvernul a avut parte de succese în ceea ce priveşte combaterea inflaţiei, rata acesteia fiind de doar 3% în 2006 şi 2% în 2007. A adoptat strategii privind atragerea investitorilor străini. Taxa unică pe Economie a fost 12% în 2007, şi redusă la 10% în 2008.

În ciuda acestor reforme, în 2005, şomajul în Macedonia a fost de 37,2% şi în 2006 rata de sărăcie atingea 22%.Corupţia, şi un sistem legislativ relativ ineficient, împiedică dezvoltarea economică a statului. Republica are unul din cele mai reduse venituri pe cap de locuitor din Europa. Mai mult, „economia gri” a ţării este estimată la aproape 20% din PIB.

În ceea ce priveşte structurarea economiei, din 2005 sectorul se servicii reprezintă 57,1% din PIB, crescând de la 54,2% în 2000. Sectorul industrie reprezintă 29,3% din PIB, scăzând de la 33,7% în 2000, în timp ce agricultura reprezintă doar 12,9%, în urcare de la 12%. Textilele reprezintă cel mai important sector pentru comerţ, mai mult de jumătate din exporturi fiind din acest sector. Alte exporturi importante includ fier, oţel, vin şi legume.