Academician

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
Articole
Legea privind organizarea si f...
din 27 decembrie 2001   Publicată în Monitorul Oficial nr. 843 din...

Academia Romana
  Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de...

Regulament pentru primirile de...
1.Alegerea de noi membri ai Academiei Române se va face în condiţii...

Lucian Blaga
    Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, ju...

Ion Bianu
    Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, judeţul Alba - d. ...

Ion Agarbiceanu
      (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos &m...

Constantin Anastasatu
(n. 2 septembrie 1917, Corabia — d. 26 iulie 1995) a fost un medic ftiziol...

Marius Andruh
(n. 1954) este un chimist român, membru corespondent al Academiei Rom&acir...

Eugen I. Angelescu
(n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureş...

Grigore Antipa
  Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoşani, d. 9 martie 1944, Bucur...

Valenii de Munte

Este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România, cu o populaţie de 13 309 locuitori. Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km faţă de municipiul Bucureşti, 28 km înspre nord faţă de municipiul Ploieşti şi la 89 km înspre sud-est faţă de municipiul Braşov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. Se poate ajunge în oraş folosind DN1A BucureştiPloieştiBraşov. Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” şi vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reşedinţa lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua oraşului este pe 9 mai.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca prezenţa omului să fie atrasă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu şi continuând cu etapele succesive, mezoliticul şi neoliticul.


Clima

Caracterizat printr-un climat subalpin de cruţare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18º C, oraşul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată staţiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7º C şi -0,3º C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9º C şi -2,2º C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30º C). Adâncimea maximă de îngheţ la sol este de 60 - 70 cm. Precipitaţiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torenţială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 şi ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraş.


Muzee, monumente, lăcaşe de cult şi biblioteci


Muzee:

* Casa memorială N. Iorga
* Muzeul Etnografic "Valea Teleajenului"
* Muzeul de Ştiinţe Naturale "Cultura Prunului"
* Muzeul de artă religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale "Regina Maria"

 

Monumente:

* Bustul N. Iorga din curtea muzeului, creaţia lui Oscar Han
* Bustul N. Iorga din faţa Bisericii Mănăstirea, creaţia sculptorului Emil Russi
* Bustul N. Iorga din faţa Colegiului Naţional N. Iorga, sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici
* Bustul N. Tonitza din faţa Centrului de Cultură Europeană
* Monumentul eroilor din faţa Complexului muzeal

 

În apropiere poate fi vizitat Castrul roman de la Drajna.

Biserici, temple Lăcaşe de cult:
Biserica "Mănăstirea"

* Biserica "Mănăstirea", Monument de arhitectură, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitoria lui Hagi Răzvan Clucerul şi a soţiei sale Ilinca Hagiţa şi Clucereasa din Ceptura, la 1680 pe vremea domniei lui Şerban Cantacuzino.

* Biserica "Nica Filip". Are hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" şi a fost târnosită în 1808. Ctitorii au fost Nica Filip şi Soare Piţoi.

* Biserica Berceni. La cutremurul din 1940 a fost puternic avariată şi n-a mai fost reparată din lipsa banilor sau pentru că era prea aproape de Mănăstire. Era deservită de Ion Hârlăceanu, preot refugiat.

* Biserica Berevoieşti. A fost şi este o filială a Bisericii "Nica Filip". Hramul este Sfântul Spiridon. Ca vechime este a doua după Mănăstire, la 1726, menţionată pe crucea spartă de lângă ea. Cu ceva timp in urmă aici s-au reluat slujbele la fiecare sărbătoare şi au început lucrările de renovare a bisericii.

* Biserica Sfântul Ioan. În faţa bisericii a stat mărturie peste timp de 400 de ani un plop (Populus nigra), dezafectat înainte de 1989. Un incendiu devastator din anul 1999 a mistuit întreg edificiul. În prezent se execută lucrări pentru o reconstrucţie integrală.

* Biserica Sf. Nicolae Tabaci. Hramul bisericii este Sfântul Nicolae. Era biserică de cartier a tăbăcarilor care s-au stabilit aici mai aproape de apă pentru prelucrarea pieilor.

Biblioteci:

* Biblioteca "Miron Radu Paraschivescu" se află în Complexul Muzeal "N. Iorga".