| Academician |
Legea privind organizarea si f...
Academia Romana
Regulament pentru primirile de...
Lucian Blaga
Ion Bianu
Ion Agarbiceanu
Constantin Anastasatu
Marius Andruh
Eugen I. Angelescu
Grigore Antipa
Acad. Prof. Univ. Dr. Doc. Theodor V. Ionescu (n. 8 februarie 1899, Dorohoi, judeţul Botoşani - d. 6 noiembrie 1988, Bucureşti) a fost un fizician şi inventator român care a făcut descoperiri remarcabile în fizica plasmei, fizica ionosferei, cuplaje de ioni cu electroni în plasme dense, maseri, amplificare cu magnetroni,efectul Zeeman, efecte legate de , mecanisme cuantice ale emisiei în plasme fierbinţi. Membru al Academiei Române.
În anul 1925 a inventat un microfon bazat pe curenţii termoionici (curenţi emişi de corpurile încălzite) şi un modulator de lumină folosind fenomenul de interferenţă.
Şi-a obţinut doctoratul în fizica plasmei întîi la Paris, şi apoi în România. Astfel, istoria fizicii plasmei la Universitatea "Alexndru Ioan Cuza" din Iaşi a început în 1923 odată cu susţinerea primei teze de doctorat în fizică la Iaşi de către Theodor V. Ionescu, sub îndrumarea prof. Petru Bogdan. În 1925, Theodor V. Ionescu este numit profesor la Catedra de Fizică Moleculară, Acustică şi Optică. Sub conducerea acad. prof. Theodor V. Ionescu s-au întreprins primele studii în domeniul fizicii gazelor ionizate din România.
Apoi a înfiinţat primul laborator şi Catedra de Electricitate de la Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii din Bucureşti, ulterior devenită Facultatea de Fizică.
A inventat o versiune a magnetronului în jurul anului 1935, înaintea celor din Anglia. În anul 1936 obţine un brevet de invenţie pentru imagini în relief pentru cinematografie şi televiziune.
În anul 1946, împreună cu fizicianul V. Mihu a inventat şi construit o instalaţie cu care s-a obţinut prima "emisiune stimulată " de tip MASER (amplificator cuantic de microunde) fiind astfel un precursor al -ului inventat în 1954.
(din laboratorul de Fizica plasmei al Institutului de Fizică--Bucharest Institute of Physics, Plasma Laboratory) a lucrat deasemena cu Acad. Th. V. Ionescu, prietenul său din copilărie, pe care l-a respectat foarte mult pentru calităţile sale excepţionale umane. Ei au studiat sistematic împreună frecvenţele de rezonanţă ale ionilor moleculari de oxigen şi hidrogen. Au publicat apoi aceste rezultate valoroase într-o serie de articole în C. R. Acad. Sci. Paris.
În anii 1970, împreună cu fizicienii Dr. Radu Pârvan şi -- unul din asistenţii săi doctoranzi în fizica plasmei în câmpuri magnetice la Catedra de Electricitate a Facultăţii de Fizică din Bucureşti-- acad. Th. V. Ionescu a finalizat experienţe de oscilaţii magnetice rezonante la frecvenţe radio şi de micro-unde în plasme fierbinţi implicînd cuplări ionice-electronice cuantice în câmpuri magnetice longitudinale, cu posibilităţi mari în viitor de http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1978/kapitsa-lecture.pdf PLASMA AND THE CONTROLLED
THERMONUCLEAR REACTION. O primă lucrare a fost susţinută şi prezentată la Paris de Acad. Louis Néel, Laureat al Premiului Nobel în Fizică pentru Magnetism, apoi publicată în revista de renume internaţional C. R. Acad. Sci. Paris, în acelaşi an.
Urmaşul său ca Şef al Catedrei în 1970 a fost Florin Ciorăscu, „importat” de la IFA, (d. în 1977 din cauza cutremurului din Bucureşti).
continuarea in pagina urmatoare ...