Constantin Lecca (n. 4 august 1807, Braşov - d. 13 octombrie 1887, Bucureşti) a fost un pictor şi profesor de desen român din secolul al XIX-lea, care s-a remarcat în domeniul portretisticii şi al picturii religioase. A fost primul pictor român care a executat pictură bisericească în stil occidental. A pictat numeroase compoziţii şi portrete de inspiraţie istorică, precum şi portrete ale protipendadei momentului. A colaborat timp de cincisprezece ani cu Mişu Popp şi Barbu Stănescu, împreună cu care a pictat numeroase biserici din Bucureşti (Curtea Veche, Sfânta Ecaterina, Sfântul Gheorghe-Nou, Răzvan Vodă, Radu Vodă) şi din ţară. Ca editor, a înfiinţat prima tipografie din Craiova şi prima revistă culturală din Oltenia, revista Mozaic, în 1838. Ca pedagog, a activat timp de cincisprezece ani ca profesor de desen la Şcoala Centrală din Craiova, iar după Revoluţia din 1848 a fost profesor de desen la Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti. În politică s-a remarcat ca participat la Revoluţia de la 1848 şi a susţinut unirea şi independenţa Principatelor.

După 1870, bolnav fiind, artistul s-a retras din viaţa artistică. A murit în 1887 şi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

continuarea in pagina urmatoare ...