Marşeniţa, înntâlnit şi sub forma Marşineţi (în , transliterat Marşinţi, în ) este un sat reşedinţă de comună în raionul Noua Suliţă din regiunea Cernăuţi (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români).

Satul este situat la o altitudine de 132 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliţă, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România.

Istorie

Localitatea Marşeniţa a făcut parte încă de la înfiinţare din Ţinutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se iniţial Marşiniţa. În anul 1710 a fost construită aici o biserică de lemn, refăcută la 1858 din cărămidă .

Prin Tratatul de pace de la Bucureşti, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut şi Nistru, pe care l-a alăturat Ţinutului Hotin şi Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) şi transformându-l într-o gubernie împărţită în zece ţinuturi (Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei, Lăpuşna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia şi Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chişinău).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autorităţile ţariste în anul 1817, satul Marşeniţa făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ţinutului Hotin .

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Marşeniţa a făcut parte din componenţa României, în Plasa Lipcani a judeţului Hotin. La recensământul din 1930 au fost numărate 3.931 de persoane, din care 3.710 români, 105 ruşi, 86 evrei, 18 ucraineni, 7 polonezi şi 5 germani.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înfiinţată RSS Moldovenească, iar părţile de sud (judeţele româneşti Cetatea Albă şi Ismail) şi de nord (judeţul Hotin) ale Basarabiei, precum şi nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuţi, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu Ţinutul Herţa şi cu cea mai mare parte a judeţului Hotin din Basarabia .

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componenţa României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 şi integrate în componenţa RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părţi.

Începând din anul 1991, satul Marşeniţa face parte din raionul Noua Suliţă al regiunii Cernăuţi din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 4.807 (34+4.773), reprezentând 91,74% din populaţie . În prezent, satul are 5.353 locuitori, preponderent moldoveni.

continuarea in pagina urmatoare ...